AstroShow

08/12/2024

Ieri, Jupiter a fost la Opoziție. Cu Soarele, văzut de pe a 3-a planetă de la Soare. Iar în iunie, va fi în Conjuncție. Tot cu Soarele, și tot privit de aici, de pe Pământ. Ce înseamnă Opoziție și Conjuncție pe înțelesul tuturor? Pentru cei grabiți, aveți două poze, pentru cei care citesc, mai jos, un text.

>> Opoziție și Conjuncție sunt termeni științifici, NU sunt din astrologie, deși astrologii îi folosesc sau mai degrabă "se" folosesc de ei. Au explicații științifice clare și simple.

>> Am ales să folosesc exemplul concret de zilele acestea - opoziția planetei Jupiter, ca să promovez și un fenomen astronomic real, pe care vi-l recomand, de acolo de unde aveți cer senin.

>> Opoziția unei planete înseamnă că, față de Terra, ea se găsește în partea opusă Soarelui, adică la 180 de grade, pe partea cealaltă a bolții cerești. Când Soarele apune, planeta aflată la opoziție răsare sau când e miezul nopții și Soarele e sub orizont, la maximum de grade sub orizont, planeta e sus pe cer, la cea mai mare elevație - adică la maximum de grade deasupra orizontului. Și invers, când Soarele e la prânz.

>> Să luăm exemplul Jupiter. La Opoziție, ne găsim cu Pământul exact între Soare și Jupiter, cu alte cuvinte, planeta este la momentul cel mai apropiat de Pământ. Adică diametrul aparent al lui Jupiter este maxim. Acum este cam 48 secunde de arc.

>> Tot Jupiter, dar de data aceasta la momentul Conjuncție - 24 iunie 2025. Pământul trece pe orbită în parte opusă a Soarelui, iar planeta Jupiter se află în vecinătatea Soarelui. Pe 24 iunie va fi chiar în spatele Soarelui, invizibil pentru orice instrument, deci nu numai în conjuncție ci chiar acoperit de Soare (ocultație). Deci când planeta se află pe același meridian cu Soarele spunem că e în conjuncție și înțelegem că e în conjuncție cu Soarele.

>> Când e la Conjuncție, Jupiter (și toate planetele exterioare orbitei terestre) se găsește la distanța maximă, pentru că acum ne găsim pe partea îndepărtată a orbitei noastre față de planeta care ne interesează, adică Jupiter. Ce înseamnă acest lucru în diametru aparent? cam 2/3 din diametrul de la opoziție, adică 32 secunde de arc.

>> În poză vedeți cam cm arată Jupiter la cele două momente, cât de mare se vede în același instrument astronomic la Opoziție, față de Conjuncție. Evident că la Conjuncție, Jupiter va fi invizibil pentru o buna bucată de vreme, pentru că va fi în preajma Soareleui, dar acestea sunt dimensiunile, pentru comparație. Atenție! imaginea lui Jupiter NU va apărea așa de clar și de mare niciodată prin instrumente astronomice, acolo am pus pentru exemplificare o poză realizată cu Hubble Space Telescope.

>> În diagramă, vedeți aceste momente diametral opuse. Atenție! Ele nu sunt la scară reală, iar orbitele sunt desenate ca elipse alungite doar pentru exemplificare.

Da, dacă aveți senin, aceste zile sunt cele mai bune pentru observații la Jupiter, care stă pe cer toată noaptea.

30/11/2024

Calendarul Astro pe luna decembrie (2024).

Cum eu cred că această pagină e urmărită de oameni inteligenți, cu spirit critic, anti-conspiraționiști, raționali, deci normali la cap, nu are rost să vă mai spun nici că datele și timpii sunt calculați pentru România, când fenomenele sunt VIZIBILE de la noi și nici cât de importantă e ziua de 1 decembrie, pentru noi toți, acum mai mult decât oricând.

12/11/2024

12 ani de la eclipsa totală de Soare din 2012

În pregătiri pentru programul AstroShow 2025 - va fi o vară foarte plină și foarte interesantă, în cel puțin 11 orașe din țară! - o scurtă pauză pentru eclipsa care se producea acum exact 12 ani, pe partea cealaltă a globului terestru.

Făceam această expediție în Queensland, Australia, împreună cu Știință și Tehnică și ROSA, susținuți de câțiva radio-amatori australieni. Echipa reușea o realizare foarte specială, confirmată de revista americană Sky and Telescope: primele imagini din stratosferă cu umbra Lunii proiectată pe sol și Soarele eclipsat în același cadru. Au mai fost încercări, dar ele au fost eșuate sau nu știm noi de ele sau pur și simplu sunt ținute departe de public, cm ar fi încercarea NASA din 1963 (acesta cred că e anul...).

Sper să fac o conferință dedicată acestui proiect în viitorul apropiat, cred că merită și cred că va fi apreciată.

Pe scurt, povestea: 3 români și 3 australieni am lansat un balon stratosferic cu heliu din outback-ul australian, cu 1,5 ore înainte de producerea unei eclipse totale de Soare. Ora lansării era fixă, condițiile meteo trebuiau să fie cele declarate, nacela balonului trebuia să revină la sol în deșert. Altfel, protocolul semnat cu autoritatea australiană putea să ne ducă direct la închisoare. Lucrurile au mers relativ bine, lansarea a fost un succes, revenirea tot un succes, observația eclipsei de asemenea un succes. Balonul a zburat în conul eclipsei la o altitudine de 26-27 km, iar în stratosferă până când a explodat, la 37,1 km, fiind considerat de autoritatea de zbor din Queensland al 3-lea balon ajuns la acea altitudine din Australia.

03/11/2024

Acum exact 11 ani - 3 nov 2013.

Africa, Kenya, deasupra lacului Turkana, nord de ecuator. Furtună de nisip, furtună tropicala, zbor cu avion mic, Cessna, imediat în spatele furtunii de nisip, deschis geam avion, văzut eclipsa de 10 secunde.

Eu sunt ala din dreapta jos, cu camera de filmat în stânga, cu aparatul de fotografiat în dreapta și cu ochii cât cepele pe o eclipsa rară - hibridă, văzută de la 3000 de metri altitudine, cu geamul deschis al avionului.

Ultima imagine arată umbra Lunii proiectată pe Pământ, la intrarea pe continentul african.

02/11/2024

Calendar Astro Noiembrie

Din care citim, cu 2-3 explicații, așa:

>> Avem trei curenți meteorici, dar Leonidele sunt pe Lună plină, așa că vor fi mai greu vizibile.

>> Dacă nu l-ați văzut prin telescop pe Uranus, aceasta e o lună bună pentru observații, cu opoziția acestei planete pe 17.

>> În sfârșit, avem planete pe cer seara, așa că profitați de încă vremea bună și observați seara în crepuscul Venus și Mercur, iar apoi Saturn, Jupiter și Marte, plus Uranus.

>> Repet, ca de fiecare dată: distanțele de perigeu și apogeu ale Lunii sunt pentru observatorul aflat în România, deci pe suprafața Pământului, nu pentru centrul Pământului, iar momentele fenomenelor sunt date când Luna, planetele și radiantul unui curent meteoric sunt vizibile din România, nu luate dintr-un catalog “oficial”.

>> Atenție la fenomenele ne-Anunțate - ne-Predictibile, cm ar fi aurorele polare din acest maximum solar foarte activ, comete, asteroizi/bolizi, supernove, nove, pete solare mari și altele care pot apărea fără a putea fi trecute în vreun calendar.

Cer senin!

29/10/2024

Aceasta cometă se anunța extrem de spectaculoasă. Pe timp de zi, chiar. Dar iată ce se întâmplă de fapt cu aceste comete care vin prea aproape de Soare.
Cititi textul de mai jos.

27/10/2024

Ora de vară – Daylight Saving Time (DST)

Urmează un articol lung pentru facebook și scurt pentru cât ar trebui explicat, dar încerc strict astronomic, pe puncte.

- Istoric, DST a fost adoptată în urma unor crize majore, pentru economisire de energie (electrică). Primul război mondial a fost prima încercare, WW2 a implementat mai clar această opțiune de economisire, iar criza petrolului (energetică) din anii 1970 a dus la implementarea în emisfera nordică pe scară largă a acestei soluții.

- Care e ora “adevărată”? Ora de iarnă e cea reală. Cea de vară e această DST, propusă pentru prelungirea luminii naturale și folosirea acesteia în detrimentul luminii artificiale.

- De ce se întâmplă, care este cauza? Cauza e de natură ... astronomică. Deci NATURALĂ. Evident, cu implicații economice și sociale. Cauza este pur și simplu înclinarea axei Pământului, care duce la anotimpuri, adică la diferența de ore de lumină de la Soare între vară și iarnă. Iarna, în emisfera nordică, orele fără lumină naturală sunt mai multe decât cele cu lumină de la Soare. Iar acest lucru nu cade neapărat cu programul normal de lucru: ora 6 la ora 22 (cele două schimburi de lucru, de la ore rezonabile).

- DST nu se aplică la ecuator sau între cele două tropice, pentru că înclinarea Pământului nu schimbă dramatic numărul de ore cu lumină în aceste zone ale globului.

- DST nu se aplică nici în zonele polare, pentru că aici, oricum ai încerca să muți orarul zilei, vei avea parte de lumină multă vara și de întuneric mult (continuu chiar după paralele 67).

- Așadar, această soluție a fost adoptată în țările de la latitudini medii, fără studii suplimentare și de impact pe termen lung. Nu există nici în acest moment un studiu care să arate reale beneficii ale acestor schimbări de oră, primâvara și mai apoi toamna. Sigur că a contat că marile puteri economice și politice sunt situate la paralele medii în emisfera nordică.

- Dacă e astronomic, cm se întâmplă? Să vorbim din perspectiva emisferei nordice, în cea sudică fiind exact invers. Începând cu echinocțiul de primăvară – martie – Soarele urcă pe cer și rămâne dincolo de ecuatorul ceresc până la echinocțiul de toamnă – septembrie. Tehnic, Soarele răsare și apune mai spre nord decât punctele cardinale Est și Vest. Adică stă pe cer mai mult de 12 ore. Cu vârf la solstițiul de vară, când urcă cel mai sus pe cer și stă cel mai mult pe cer – ore bune peste cele 12 ore.

- Cu alte cuvinte, trebuie să știm că zilnic ora răsăritului și cea a apusului se modifică. De la solstițiul de iarnă – decembrie – Soarele răsare puțin mai devreme și apune puțin mai târziu în fiecare zi. Acest lucru se schimbă la solstițiul de vară – Soarele răsare din ce în ce mai târziu și apune din ce în ce mai devreme. Da, ne derutează puțin acest aspect, pentru că iarna Soarele stă puțin pe cer, iar vara foarte mult, dar acestea sunt tendințele, evident de la numere de ore de lumină diferite.

- Cum mijlocul zilei este la ora 12 – se numește trecerea la meridian (Sud-Nord) a Soarelui – prelungirea asta de ore cu lumină se întâmplă și spre dimineață, dar și spre seară, iar programul de lucru NU este similar: dimineața poate începe, la latitudinea 45, la ora 4:30, iar seara la ora 20. Cum orele normale de muncă sunt de la 6 AM (AM = ante-meridian – adică perioada până la trecerea la meridian a Soarelui, ora 12 la prânz) în sus, ora 4:30 sau chiar 5 sunt considerate ore de somn/odihnă în societatea în care trăim (societăți normale, nu vorbim de regimuri totalitare, perioade de criză, război). Cum nimeni nu folosea în mod real lumina de la orele 4 AM, s-a hotărât mutarea orei, așa încât să se beneficieze de acea lumină naturală, fără consum de energie suplimentar. S-a adăugat o oră în plus, ora de răsărit fiind ora 6 în loc de ora 5 AM. Iar ora de apus ora 21, în loc de ora 20. - Are vreo relevanță această modificare în sus a orei (vara), dacă fusul orar este unul politic? Păi nu prea. Poate (repet: poate), dacă împărțirea fusurilor orare era din 15 în 15 grade pe meridianele Pământului, fără granițe politice, așadar, ar fi avut un efect. Dar dacă o țară/zonă se întinde pe mai mult de 25 de grade sau mai puțin de 10 grade?

- Nu mi-am propus să răspund aici la problema socială sau de sănătate pe care o presupunem odată cu schimbatul orei. Suntem ființe sociale, înțelegem să ne mutăm rapid dintr-o parte în cealaltă a continentului și a globului, iar când suntem în vacanță refuzăm să considerăm efectul schimbării de fus orar o problemă. În schimb, când suntem în timpul programului de muncă ne simțim afectați. O fi o problemă psihologică, totuși.- Vom renunța la DST vreodată? Eu cred că da. Când? Nu există răspuns. Cum? Natural ar fi să rămânem ora de iarnă, dar natural înseamnă fus orar la 15 grade. Deci pentru unele state “natural” ar fi chiar ora de vară.

23/10/2024

Vă place imaginea asta? Toate culorile de aici sunt reale: airglow la orizont si bio-luminiscență în ocean. Ce să mai zic de cometă…

Petr Horalek e unul dintre cei mai buni și mai talentați astrofotografi din lume. Și e foarte posibil sa vină ca invitat special, la vară, la un AstroShow. Nu spun care!

PARADISE COMET: Here comes a shot I consider the most amazing moment with the comet C/2023 A3 Tsuchinshan-ATLAS. Watching from a small island Soneva Fushi of Maldives, I enjoyed this view two days ago (21 October 2024). The comet from equatorial locations shows its tail in almost an upright direction just to the northern summer part of the Milky Way. That evening, also the airglow was strong and some bioluminescence appeared in the Indian Ocean which made the photograph even more vivid. Hope you will like the view. Would you like to purchase a full printing quality? More: www.petrhoralek.com
-------------------
KOMETA Z RÁJE: Zde přichází záběr, který ukazuje asi nejúžasnější moment s kometou C/2023 A3 Tsuchinshan-ATLAS. Při sledování z malého ostrova Soneva Fushi z Malediv jsem si tento pohled užil před dvěma dny (21. října 2024). Kometa z rovníkových míst ukazuje svůj ohon téměř ve vzpřímeném směru až k severní letní části Mléčné dráhy. Ten večer bylo také silné záření vzduchu, airglow, a v Indickém oceánu se objevila bioluminiscence, díky které byla fotografie ještě živější. Snad se vám výhled bude líbit. Snímek nabízím jako velkoformátový fotoobraz na stěnu: https://www.petrhoralek.com/?page_id=1943

22/10/2024

Cum sa interpretam stirile “bombă” de la TV, evident din domeniul astronomiei, nu altceva…

Sau cm interpreteaza tv-ul si site-urile mari de stiri (din aceleasi trusturi din care fac parte si televiziunile, de fapt).

Am avut două interventii ieri si azi la Tv - subiectul: curent meteoric Orionide. M-au sunat cu acest subiect, in momentul in care avem altceva, mult mai spectaculos si mai rar pe cer: cometa A3 ATLAS. Pe scurt: Orionidele nu se pot compara (sunt practic invizibile din cauza Lunii) cu o cometa de talia celei pe care inca o avem vizibila.

>> De ce stirile preiau non-subiecte? Par non-subiecte pentru cunoscatori. Pentru public larg avem o stire la fel de buna cm e cea cu cometa, pentru ca genereaza aceeasi audienta.

>> De unde Orionide si nu Cometa? Pentru ca stirile functioneaza pe flux de stiri primit pentru ca exista un abonament. Aceste stiri sunt “verificate” de agentia de stiri si se stie ca vor genera audienta. De ce sa cauti tu subiect, cand il ai deja pe tava…

>> De ce nu Cometa, totusi? Pentru ca exista o redundanta in fluxurile de stiri, generate de perioada anului. Orionidele apar an de an, cometa nu a existat anii trecuti.

>> De ce nu afla presa de fenomene cu adevarat rare, decat pe flux de stiri US/UK. Pentru ca observatoarele si institutele noastre sunt blocate in trecutul opac si nu au timp de asemenea promovari. Nu au timp de nimic, de fapt, dar ulterior tot ele vor suferi. Nu au de fapt un plan de comunicare, nu au in plan sa aiba un plan de comunicare. Valabil la tote institutele noastre de stiinta. Plus ca presa nu mai face jurnalism de mult.

>> E de vina si presa din Ro? Este, pentru ca s-a ajuns la altceva, numai jurnalism nu. Jurnalismul ar trebui sa fie onest, nu neaparat echidistant, ci onest in primul rand. Asta presupune cercetare mai serioasa, dar audienta in zilele noastre se castiga altfel. Ce o fi de facut?

>> Cum sa interpretam stirile de stiinta/astronomie de la noi? Cu un graunte mare de sare! Adica imediat ce auziti o bomba astro, cautati stirea si pe un site specializat sau urmariti cateva pagini de Facebook specializate pe fenomene astronomice. Cum ar fi aceasta sau AstroInfo. Sau intrebati pe aceste pagini. Sigur vi se va raspunde documentat. Sau cautati la sursa: NASA, ESA sau entitati care au facut vreo descoperire - toate au site-uri updatate.

>> De ce face presa aceste greseli sau interpretari gresite? Pentru ca “presa” e un business care nu mai traieste din jurnalism ci din promovare. Iar promovarea nu presupune nici adevar si nici realitate. Sigur ca nu toate sursele de stiri in masa sunt afectate de acest flagel, dar cu siguranta ar trebui sa sortati foarte atent tot ce cititi si credeti ca sunt “stiri”.

>> Nici asa zisii specialisti invitati sa comenteze o stire nu trebuie sa fie scutiti de filtrul vostru de scepticism. Unii nu mai sunt la curent cu noutatile, unii sunt prost informati sau sunt ignoranti. Si aveti grija sa nu apelati la argumentul fals al “autoritatii”.

22/10/2024

Iată dovada simplă, fără să fie nevoie să credem pe careva: de aseară, între orele 20-21:30, din zonă fără poluare luminoasă, poză cu telefonul.
Și în seara asta va fi la fel: mergeți în zone fără poluare luminoasă (la munte ideal) și căutați-o cu un binoclu sau cu aplicația Stellarium și apoi încercați localizarea ei pe cer cu ochiul liber. Și azi e senin, deci încă o șansă pentru a vedea această cometă care NU se va mai întoarce niciodată (uitați știrea falsă cu 80.000 de ani).

Cometa C/2023 A3 Tsuchinshan-ATLAS acum câteva minute

iPhone 14 Pro Max

📷 Sorin Hotea

21/10/2024

Sunt evenimente pe cerul nopții și e bine să le clarificăm, pe înțelesul tuturor, mai jos, pe puncte:

>> Da, se mai vede cometa. Cu BINOCLU. Cine se duce pe vârf de munte sau în zone cu cer chiar fărăpoluare luminoasă ar putea să o vadă și fără binoclu, dar e din ce în ce mai greu și nu ar trebui să facem concurs de cine vede mai bine și cine nu e în stare să vadă. Folosiți un binoclu, cometa e foarte interesantă în binoclu. Ora? Acum, ora 19:30 până pe la 21. Pe vest.

>> Da, avem un curent meteoric. Dar Orionidele sunt destul de rare, trebuie să ieșiți din lumina orașelor și localităților, se văd abia după ora 1 noaptea și mai avem un "dar". Avem Luna pe cer care deranjează această observație. Unde ne uităm? NU spre radiant, care e deasupra lui Betelgeuse din Orion, unde avem și Luna, ci la 90 de grade de locul acesta de pe cer, în orice direcție. Cu ochiul liber, cu multă răbdare.

>> Cometa rămâne pe cer și zilele următoare, de fapt rămâne aproximativ în același loc pentru multe săptămâni și luni, dar va scădea repede în strălucire. Folosiți aceste zile de seară, fără Lună pe cer și cometa la o elevație decentă de peste 15 grade deasupra orizontului.

20/10/2024

Aseară (19 oct, ora 19:33), de la Măgurele, de pe un cer bun de suburbii. Acum un text mai lung, dacă sunteți interesați de cometă, din care veți afla: ȘOC!, că această cometă NU e periodică și că nu va veni înapoi peste 80.000 de ani, cm tot auzim pe tv și rețele...

Cometa C/2023 A3 - câteva date concrete

>> De ce nu îi spunem ATLAS, că e mai simplu și e o denumire cunoscută publicului, din mitologia greacă. Pentru simplul fapt că ATLAS este un complex de telescoape, care monitoarizează cerul în emisfera nordică și sudică, se traduce așa: Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System și descoperă pe bandă rulantă asteroizi și comete. Acesta e treaba telescoapelor ATLAS. Spre exemplu, tot luna aceasta, e posibil să mai vedem o cometă interesantă, care se numește tot ATLAS, pentru că a fost descoperită tot de acest survey NASA, dar totuși diferit: C/2024 S1.

>> Am tot auzit la tv, pe site-uri serioase și bineînțeles aici pe FB că această cometă ar reveni la periheliu (deci pe lângă noi, pe aici) peste 80.000 de ani. Dacă citiți acest articol, vă rog să corectați postările cu această sumă de ani. Este falsă. Este de fapt o estimare inițială, făcută imediat după descoperire. Între timp, datele s-au adunat și tot mai așteptăm calculele după ce cometa părăsește zona centrală a Sistemului Solar. Ce se întâmplă de fapt?

>> Orbita unei comete e foarte excentrică. Adică extrem de alungită. NU toate, dar această cometă vine de undeva din norul lui Oort, de la marginea Sistemului Solar, unde nu poate fi perturbată de nimic. Când se apropie, poate întâlni în drumul său corpuri cu gravitație mare, mai aproape sau mai la distanță, în funcție de poziția planetelor la momentul periheliului (cometei). >> Dacă trece prin preajma vreunei planete (Mercur e suficient de mare, nu trebuie Jupiter), orbita cometei va fi ușor perturbată, suficient cât să îi prelungească durata de revenire la periheliu sau din contră să i-o scurteze. Sau să fie trimisă definitiv în afara sistemului.

>> Ce se va întâmpla cu această cometă C/2023 A3? Nu se știe încă, dar în orice caz, nu e o cometă care să revină în 80.000 de ani. În acest moment avem următorul calcul: cometa a revenit lângă Soare, adică la periheliu după 110 milioane de ani, iar următoarea trecere, pentru că a suferit perturbări ale orbitei, se estimează la peste 230.000 de ani. L.E.: separ ca excentricitatea orbitei e supraunitara, deci orbita nu e eliosa, ci hiperbola, cu alte cuvinte, cometa nu va mai reveni la periheliu niciodata…

>> Asta NU înseamnă că datele nu se pot schimba, deci nu aș considera această durată ca valoare finală.

Cometa rămâne vizibilă și următoarea săptămână, folosiți totuși un binoclu, pentru că nu mai e vizibilă cu ochiul liber, decât, poate, pentru tibetani :)).

Later Edit: in acest moment excentricitatea orbitei acestei comete este supraunitara, deci avem de-a face cu o hiperbola, nu elipsa, deci cometa nu va mai reveni niciodata la periheliu, adica nici calculul de 230.000 nu ar mai fi valabil. Cu toate astea, pare ca estimarea se gaseste in marja de eroare, asa ca mai asteptam pana la concluzia finala.