AstroShow

31/01/2025

Dacă e sfârșit de lună >> avem Calendar Astro (pe luna următoare!

Așa că ... share masiv (cum ar veni)!

Acum, doar pentru cei care citesc, câteva explicații necesare:

>> Calculele de oră/minut sunt făcute pentru București, deci va fi o mică diferență față de alte orașe din țară. NU fac eu calculele, le face stellarium, pe care vă îndrum să îl descărcați, ca aplicație sau online pe desktop.

>> Consider fenomenele vizibile din România. Adică, dacă avem, să zicem, Ultim Pătrar, voi pune minutul la care e Lun ape cer, nu minutul trecut în anuarele astronomice. Sigur că momentul e unic pentru toată planeta, dar aici ne interesează când e VIZIBIL la noi, pe cerul României (scuze la domnii astronomi pedanți).

>> Consider că luna aceasta (februarie) e cea mai bună rămasă din an pentru observații la planete: Venus la altitudine maximă pe cerul de seară, Jupiter sus pe cer, Saturn încă pe cer, Marte toată noaptea, plus Neptun și Uranus seara pe cer, vizibile prin telescop.

P.S. NU există aliniere reală pe cer. Alinierea e pe ecliptică și e dintr-o parte în cealaltă a cerului, de la est la vest.

29/01/2025

Cum (mai) arată Soarele? 29 ianuarie, ora 12:02, București

Și acum o serie de NU:

NU > priviți Soarele fără FILTRU SOLAR.

NU > folosiți orice filtru solar. Filtrul solar este unul certificat și se cumpără de la magazinele de astronomie specializate.

NU > vă uitați nici pentru 0,1 secunde la Soare cu ochiul liber sau prin vreun instrument, există un real pericol DE ORBIRE.

NU > faceți nici poze prin instrumente optice pentru că riscați să ardeți senzorul.

NU > există "găuri" în Soare, ci pete solare. Ele se pot vedea cu ajutorul FILTRULUI SOLAR.

NU > folosiți filtrul solar la ocular (pe unde vă uitați prin lunetă/telescop) ci ÎN FAȚA obiectivului/tubului.

NU > aceasta e culoarea reală a Soarelui, dar așa ne-am obișnuit să îl vedem, așa că l-am colorat din alb în această culoare mai prietenoasă cu creierul nostru (subiectiv).

22/01/2025

Fantoma cometei G3

Ne hrănim cu titluri poetice sau bombastice. De ce? Nu știu să răspund, dar știu că mai mult contează conținutul unei știri, în timp ce titlul poate fi extrem de înșelător.

Avem în imagine vreo fantomă? NU. E ce a rămas din cometa G3, resturi sub formă de gaz și de praf care încă strălucesc în bătaia razelor de la Soare, pentru că încă sunt în unghiul potrivit ca să mai strălucească.

Dar ele nu stau pe loc. Se mișcă continuu, că nu există "aer" în spațiul interplanetar care să le oprească sau să le facă să cadă undeva. Deci în curând nu vom mai vedea nici această nălucă a cometei (nu noi, cei din emisfera sudică).

Aceste particule minuscule de materie, unele micrometrice, altele mai mari, provenite de la ruperea și împrăștierea nucleului cometar, vor rămâne pe orbita cometei (sau mai corect spus, noua traiectorie), dar nu vor mai fi vizibile.

Nu e cazul acestei comete, dar astfel de resturi, devin vizibile pentru alte comete care au lăsat resturi într-o zonă pe care Pământul o traversează, în drumul său pe orbită în jurul Soarelui, anual. Cum devin vizibile? Prin fenomenul de curent meteoric.

Când Terra intră în astfel de zone (perioada Perseidelor spre exemplu, asociate cu cometa Swift-Tuttle, din august), apar dâre luminoase în atmosferă, pe care le numim meteori. Meteorii sunt "fenomen atmosferic", adică le vedem pe cer, fără să ne cadă în cap sau pe sol. Sunt particule mici (microni-milimetri-centimetri) care pătrund în atmosferă și ard complet, producând pentru una-două secunde lumină sub forma unei dâre. Unele pietre sunt mai mari și compacte (mai conțin și fier) și reușesc să treacă de atmosferă. Când cad pe sol se numesc meteoriți.

Iată deci asocierea dintre cometă-meteor-meteorit, într-o imagine care poate rămâne doar un titlu poetic.

21/01/2025

Cometele sunt imprevizibile. Dovada e chiar această cometă C2024 G3 ATLAS, care se dezintegrează. Nucleul nu mai apare pe imagini, așa că mai rămân doar câteva zile când coada cometei rămâne vizibilă, din emisfera sudică.

Cometa C/2024 G3 ATLAS, despre care am tot discutat în această perioadă, s-a dezintegrat. Mai precis, nucleul cometei, cel care generează coama și coada cometei, nu mai apare în imagini începând din 19 ianuarie 2025. Cometa a trecut la periheliu pe 13 ianuarie 2025, la distanța de doar 13.5 milioane km.

Astronomii s-au așteptat ca această cometă să se dezintegreze chiar în preajma momentului periheliului, având în vedere distanța mică față de Soare și condițiile extreme la care este supus micul corp venit de la marginea Sistemului Solar. Cometa, însă, a produs o surpriză și a supraviețuit în primele zile. Totuși, după aproape o săptămână de la trecerea la periheliu, cometa a cedat, rămânând doar un nor de gaze și praf. Acesta își va continua mișcarea pe orbită, rămânând de văzut care va fi evoluția acestuia în următoarele zile.

În imagine se poate observa evoluția aspectului cometei C/2024 G3 ATLAS în perioada 18-20 ianuarie 2025.

📷Lionel Majzik

20/01/2025

Se tot vorbește zilele astea de alinieri de planete, lumea parcă o ia razna.
Iată adevărata aliniere a "planetelor" și singura de la această dată ne-memorabilă 😀

19/01/2025

Cometa din Australia - fotografie realizată de Catalin Fus.

Iată și dovada că această cometă devine ușor vizibilă din emisfera sudică (și ecuator).

Fotografia este realizată din zona Brisbane, Australia, acum câteva minute, de prietenul și colaboratorul AstroShow, Cătălin Fus.

Atenție! Imaginea este făcută cu telefonul, e un singur cadru, din mână (nu trepied). Cu alte cuvinte, începe să semene cu cometa vizibilă din România în octombrie, ba chiar cred că va fi mai spectaculoasă.

Detalii tehnice:
Samsung Galaxy S24 Ultra, 70mm, 1/8s, ISO 2500

Cometa este vizibilă cu ochiul liber în crepuscul, evident nu ca în fotografii, dar încă mai are timp să fie văzută mai bine, întrucât acum se poate observa numai în crepuscul. Foarte posibil ca în următoarele zile să fie mai bine de văzut (pe cer negru).

L.E.: cometa NU mai este vizibilă din România (din păcate).

18/01/2025

Încet-încet, cometa C/2024 G3 ATLAS devine vizibilă pe cerul de seară/noapte în emisfera sudică și de la ecuator.

Vor urma imagini spectaculoase, pentru că această cometă are o coadă lungă și măcar o săptămână de acum încolo rămâne la strălucire rezonabilă.

Această imagine e puțin "lucrată", pentru că are coada și nucleul alungite în direcția de apus a cometei, deci o expunere mai mare decât e normal, dar ajută la surprinderea fenomenului cu un obiectiv wide. Ca să înțelegeți cm a făcut fotograful, dați zoom și observați dâra stelei de lângă cometă...

În orice caz, se anunță astro-show pe cerul emisferei sudice (ca de obicei aș zice).

17/01/2025

Comparație între comete fotografiate în crepuscul (2007-2025)

În primul rând, acestea sunt imaginile obținute de mine, în condiții atmosferice diferite, de la altitudini diferite, cu lentile diferite, deci e o abordare personală și cam subiectivă, dar asta e experiența mea.

Avem 4 comete surprinse în crepuscul. Cea din 2020 a fost cea mai strălucitoare și mai spectaculoasă. Aproape o "cometă mare". Cea de anul trecut din 2024 a fost aproape la fel de spectaculoasă, dar nu a stat suficient de mult pe cer negru pentru a fi văzută cu ochiul liber. Iar aceasta din 2025, la fel ca McNaught din 2007, a apărut pentru foarte scurt timp în crepuscul din emisfera nordică - latitudinea țării noastre (se vede fără probleme din emisfera nordică, dar mai aproape de ecuator) și e foarte posibil să fie foarte spectaculoasă pentru cei din emisfera sudică și de la ecuator - abia acum devine vizibilă cu ochiul liber.

Vedeți mai ales primele 4 poze - citiți și interpretați datele tehnice.

Ce am observat eu:

>> Niciuna NU a fost vizibilă, din locul meu de observație, cu ochiul liber.

>> Cea din 2025 a fost cea mai apropiată de Soare (elongație 7,3 grade) și ca atare Soarele doar la 5 grade sub orizont. Cometa din 2024 a fost fotografiată când Soarele era la aproape 11 grade sub orizont. Tot invizibilă cu ochiul liber sau binoclu.

>> Abia când Soarele e la cel puțin 15 grade sub orizont aceste comete ar fi devenit vizibile pe cerul de crepuscul. Chiar și aproape de linia orizontului, cu altitudine pe cer de doar 2-3 grade.

>> Contează enorm poluarea luminoasă pentru a putea vedea cu ochiul liber comete imediat după ce Soarele coboară la 15-16 grade sub linia orizontului. Cu Luna pe cer sau din orașe, aceste comete au foast practic invizibile.

>> Cometa NEOWISE a fost cea mai spectaculoasă pentru locuitorii de la latitudini mai mari de 35 de grade Nord din ultimii... 27-28 de ani, de la Hale-Bopp încoace, pentru simplul fapt că a putut fi văzută de oameni care nu se pricep și totuși recunoscută drept cometă - corp ceresc din Sistemul Solar.

>> Cometa A3 (Tsuchinshan-ATLAS) a fost poate cea mai fotografiată pentru că a apărut mai degrabă în fotografiile d epe telefoanele mobile decât vizibilă cu ochiul liber. Cometa "smartphone".

>> Această cometă abia începe să strălucească pe cerul de la ecuator și emisfera sudică, așa că stați cu ochii pe pagină pentru că urmează câteva zile în care vom vedea imagini foarte spectaculoase.

P.S. Nu discut despre cazurile excepționale și particulare când unele comete se pot vedea cu ochiul liber sau prin instrument optic în timpul zilei, lângă Soare. Acest tip de observație este strict pentru cei care se pricep, altfel e foarte periculos și NU e recomandat pentru cei la început de drum sau entuziaști.

15/01/2025

Iată câteva imagini de ieri, două cu crop moderat, una cu crop sever, chiar dacă am folosit o lunetă de 420mm.

Cometa (C/2024 G3) a fost foarte greu de observat, vizual eu nu am văzut-o, dar nu am nici cel mai bun ochi din oraș. A apărut în ecranul aparatului la zoom pe live-view de 12x - deci crop serios pe senzor, echivalent cu focală de peste 1200mm.

Nu am avut timp să văd chiar toate imaginile, sunt câteva sute, am ales câteva mai bune, pentru că la 2-3 grade deasupra orizontului aglomerat de straturi mai mult sau mai subțiri de nori și pâclă, cometa se vedea bine pentru o secundă, iar alte două secunde aproape că dispărea.

Echipament foto: Panasonic S5 Mark2, cu lunetă Lunt 70/420mm (varianta fără filtru).

Voi reveni zilele următoare cu o analiză pe imagini din crepuscul între cometele A3 din septembrie și G3 de acum.

13/01/2025

M-am luat cu cometa și era să uit să vă amintesc de conjuncția strânsă de mâine dimineață (înainte de răsăritul Soarelui).

Momentul culminant ar fi ora 6:30, dar e la fel de frumos să observați fenomenul de la ore mai mici în dimineață. Spre exemplu, la ora 6:07, Marte va fi chiar deasupra discului Lunii, pe cerul de vest.

Atenție! Conjuncție avem și acum și toată noaptea pe cer. Luna se mișcă pe orbită și se apropie încet-încet de planeta Marte (aparent, vă dați seama). Dar dacă acum Luna e la vreo 4,5 grade de discul lui Marte, în zori, la 6:30 va fi la doar 1/3 grade de arc de Marte.

Și nu uitați! Tot în noaptea asta, avem faza de Lună Plină.

Cer senin și spor la cafeluța de dimineață cu Luna lângă Marte!

13/01/2025

Iata diferenta sau asemanarea, cm vreti, dintre aceste trei comete care au fost vizibile si cu ochiul liber, dar care au trecut si prin cadrul strans al camerei satelitului solar SOHO.
Astăzi, cometa G3 - dreapta sus - trece la periheliu.
E prea apropiată de Soare ca să o vedem pe cerul de seară/noapte, dar e pe cerul nostru și acum(că e lângă Soare).
Sfatul meu este să NU încercați observația pentru că fiind atât de aproape de Soare (5 grade de arc) este un real pericol de orbire.

Exista totuși o mică șansă de observare mâine, imediat după apusul Soarelui, la 20 de minute după apus (ora 17:20 pentru Bucuresti), pe cerul de vest, exact deasupra locului de apus al Soarelui, la doar 2-3 grade deasupra orizontului. Dacă cometa ramâne la magnitudinea de acum, cca -3, există sanse (putine) sa fie vizibilă.

Vor apărea astăzi și mâine imagini cu cometa, dar vă rog să înțelegeți că daca nu aveti experienta serioasa in fotografie la Soare sa NU incercati observatie/fotografie pana cand Soarele nu este apus - adica sub orizont.

Trei comete strălucitoare fotografiate de telescopul solar spațial SOHO:
• C/2006 P1 McNaught - ianuarie 2007
• C/2023 A3 Tsuchinshan-ATLAS - octombrie 2024
• C/2024 G3 ATLAS - ianuarie 2025

Să vedem cm evoluează cometa C/2024 G3 ATLAS care chiar astăzi, 13 ianuarie 2025 trece la periheliu.

10/01/2025

Avem (încă) o cometă: cm procedăm?

1. NU vă uitați prea mult la imaginea 1. Chiar dacă e poză frumoasă, e obținută de pe Stația Spațială Internațională, de la 400km altitudine. Noi nu vom ajunge acolo ca să facem poza...

2. Cometa se numește C/2024 G3 (ATLAS). Citiți cât mai mult despre ea pe site-uri de astronomie, căutați-o pe net sau vedeți mai bine primul comentariu - acolo aveți un site foarte bun de urmărire comete strălucitoare actuale și viitoare.

3. Cum se vede? Greu. Poate chiar imposibil de la noi din țară. Dar merită încercat.

4. Pe 13 ianuarie trece la periheliu și va atinge strălucirea maximă. Poate fi la fel de strălucitoare ca planeta Venus.

5. Din 14 ianuarie se mută pe cerul de seară. Problema e că va fi vizibilă prea aproape de orizont, după apusul Soarelui. Începeți observația imediat după apus, poate mai bine de undeva de la peste 800m altitudine, de la munte, ideal când Soarele e la 4-5 grade sub orizont. Sunt doar câteva zile de vizibilitate de la noi: 14, 15, 16, poate 17 ianuarie.

6. Dacă strălucirea trece de -5 (magnitudine) e posibil să o vedem. De asemenea, e posibil să îi vedem doar coada, așa cm s-a întâmplat cu cometa din 2006. Dacă dezvoltă coadă lungă și strălucitoare, fotografic e posibil să fie vizibilă după data de 17.

7. De ce nu se vede decât câteva zile? Pentru că orbita acestei comete e așa: vine de undeva dinspre polul sud, urcă în emisfera nordică, când ajunge la periheliu, pentru ca imediat să plonjeze înapoi spre polul sud, adică revine pe cerul din emisfera sudică - vezi poza 2.

8. Veți citi pe alte pagini sau pe "net" că e posibil să o vedeți în timpul zilei. Posibil, dar e foarte periculos, pentru că e foarte aproape de Soare și dacă nu aveți experiență la observațiile solare, sfatul meu e să NU încercați observația pănă nu apune Soarele.

9. În sfârșit, un ultim punct extrem de important: Meteo. Din ce văd, doar 14 ianuarie se anunță senin seara, imediat după apus. Va trebuie cer senin complet, fără ceață sau pâclă exact în zona în care a apus Soarele, pentru 10-15 minute. E o fereastră foarte îngustă.

09/01/2025

Eu sper că vă place astronomia. Mai ales cea vizuală, observațională, cu ochiul liber, binoclu și prin telescop. Că de citit despre găuri negre, materie întunecată și quasari o fi fascinant, dar nu știu ce finalitate ar fi fără o bază matematică serioasă.

Primesc întrebări aici pe pagină, în privat mai mult, despre ce telescop să le cumpărăm copiilor. Despre cm să vedem aurore boreale sau alinieri fantasmagorice de planete. Nu e despre cumpărături mereu. E despre a fi dispus să înveți.

Astronomia NU e despre a face o poză cu telefonul în timp ce stăm cu ochii pe ecranul unui telefon cu senzor care preia cine-știe-ce lumină roșie. Ci să ne interesăm ce vedem, cm vedem și să învățăm din greșeli, pentru că toți suntem până la urmă astronomi amatori și învățăm tot timpul.

Vine un eveniment astronomic rar. Nu e spectaculos decât pentru cei cu adevărat pasionați. Iar pasiunea se cultivă prin lectură și înțelegerea mișcărilor astrelor. Nu e greu, dar nici ușor nu e. Nu vine nicio aliniere la sfârșit de lună. Alinierea o avem mereu, dar ne mai încurcă Soarele. Exact așa e și acum. Se văd 3 planete și atât, iar ele nu prea sunt aliniate. Toate, mereu, sunt de fapt aliniate pe ecliptică, dar în realitate sunt care încotro prin sistemul nostru solar. Din când în când mai avem câte o conjuncție strânsă, cm a fost pe 4 ianuarie și cm mai sunt vreo două luna asta.

Evenimentul lunii e de fapt opoziția planetei Marte. Care de data aceasta NU e o "opoziție mare". De ce nu e "mare"? Când se repetă aceste opoziții? Cât contează ele dacă vrem să trimitem oameni pe Marte? De ce la TV mai vedem câteodată că Marte se face "cât Luna"? Sunt întrebări la care ar trebui să răspundeți singuri, cu lectură și gândire critică.

Am scris acest text lung pentru că am văzut pe AstroInfo acest articol excelent, la care Sorin Hotea a lucrat serios și care merită citit. Mai mult decât alergătura după nori roșii cu telefonul, luminițe pe cer pe care nu le înțelegem, dar nici nu ne chinuim prea mult să e înțelegem și am vrea să fie ozn-uri și alte alinieri imaginare pentru care suntem sunați de la jurnale serioase de știri care își vând cinic știrile către un public needucat.

Citiți, fiți atenți la fake-uri, gândiți critic, raționați, luați-vă timp să verificați orice vedeți de-a gata, vin vremuri, dar ce spun eu, au venit vremuri grele, iar informația nu e chiar în orice moleculă de apă înghițită pe nerăsuflate.

Opoziția planetei Marte în 2025 9 ianuarie 2025 Sorin Hotea observații, planete 0 Planeta Marte, cea de-a patra planetă de la Soare, poartă numele zeului roman al războiului, din cauza culorii roșiatice vizibile și cu ochiul liber. Fiind o planetă exterioară, Marte ajunge să fie vizibilă...

05/01/2025

Ce putem învăța din conjuncția/ocultația Lună-Saturn de aseară

Am revenit cu câteva explicații în stil 'AstroShow', pentru că, e părerea mea, o imagine NU face 1000 de cuvinte decât dacă e explicată cu măcar 100 de cuvinte.

În prima imagine găsiți toate elementele din imaginile pe care cu siguranță le tot vedeți pe feed-ul vostru. Toată lumea a încercat să surprindă fenomenul, așa cm s-a priceput. Cel mai important mi se pare să înțelegem ce fotografiem, ce vedem și cm putem să facem mai bine.

În pozele 2-4, vedeți fenomenul: înainte de intrarea Lunii în fața lui Saturn, apoi ocultația - evident că NU se vede discul lui Saturn, iar în ultima - ieșirea lui Saturn din spatele Lunii. ATENȚIE! Luna se mișcă pe orbită și trece prin fața stelelor și planetelor aflate în zona drumului ei pe bolta cerească - ecliptica. Deci NU Saturn intră în spatele Lunii ci Luna intră și iese în fața și din fața planetei Saturn, alfată mult mai departe de noi față de Lună.

Ultimele două poze arată cm ar trebui surprins un astfel de fenomen: cu ochiul prin instrument optic (lunetă, telescop) și fotografic - ideal cu un aparat foto (modest, nu trebuie ceva profesional și scump) legat la instrument optic sau teleobiectiv. Se poate și cu telefoanele mai noi, care au lentile cu focale mai mari, dar rezultatele nu vor fi la fel de bune. Mai bine folosiți un telescop și faceți fotografie la ocular cu un smartphone. Va ieși mai bine, dar vă trebuie prindere dedicată, e mai bine decât să țineți telefonul cu mâna în fața ocularului.

Acum că a trecut, când e următoarea conjuncție? Peste câteva zile. Vedeți calendarul pe care îl pun aici pe pagină la începutul fiecărei luni calendaristice.

LE1: Uitați-vă bine la Saturn. Steluța mai strălucitoare de lângă el este de fapt o stea NU satelitul Titan, cm am văzut în alte postări. Titan se află în poză, dar mai la stânga.

LE2: În aceste poze de close-up NU este surprins și Venus! Venus era pe cer, dar mult mai jos, spre linia orizontului. Putea fi surprins în aceeași imagine cu Luna și Saturn doar cu un obiectiv wide.

LE3: În seara asta, după lăsarea întunericului avem o altă conjuncție, dar de data aceasta e strict pentru observații cu telescopul, nu e chiar de fotografiat, iar cu ochiul liber NU se vede: Luna trece pe lângă discul lui Neptun. Dacă aveți senin și un telescop la îndemână, încercați observația după ora 17.

04/01/2025

Cam așa s-a văzut conjuncția din seara aceasta la ocular.
Aici, o poză crop cu Luna și Saturn plus câteva stele. Lângă discul lui Saturn e o stea, iar mai în stânga, satelitul Titan. Secera e luminată de Soare, în timp ce restul discului Lunii e luminat de Pământ - așa numita "lumină cenușie" sau "earthshne".
Mâine, mai multe poze cu explicații...