BusinessMark

06/12/2024

„O discuție este legată de impozitul minim pe cifra de afaceri, acest impozit introdus în România începând cu 1 ianuarie 2024. Toată lumea ne întreabă dacă acest IMCA este un subiect acoperit de legislația Pilonul II. Dacă vorbim despre companii normale, altele decât instituții de credit și companii din oil & gas, pare – și din discuțiile informale cu autoritățile din trecut – că într-adevăr va fi considerat un impozit acoperit de Pillar II.”

🎤 Urmărește un interviu cu Florin Rizea, Tax Director, PwC Romania , invitat la ediția „Tax & Finance Forum” organizată de BusinessMark pe 6-7 noiembrie 2024, la București.

Florin Rizea, Tax Director, PwC România, a fost invitat la ediția „Tax & Finance Forum” organizată de BusinessMark pe 6-7 noiembrie 2024, la București.©Busin...

06/12/2024

„Planificarea financiară este esențială. Practic, este instrumentul care transformă strategia de creștere sau care traduce strategia de creștere în acțiuni concrete” – Valentin Albu, CFO, ROCA Industry

🎙️ Începând cu 11 decembrie 2024, poți urmări pe toate platformele episodul 3 al podcastului CFOlogy by BusinessMark, în care Valentin discută cu Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, despre strategiile de creștere în business și rolul CFO-ului.

🎧 Episod susținut de Cabot Transfer Pricing

Toate episoadele CFOlogy sunt disponibile și pe: YouTube, Spotify, Apple Podcasts, RSS.

06/12/2024

„În contextul digitalizării ANAF, ne așteptăm ca inspectorii fiscali să devină din ce în ce mai sofisticați. Au acces la multe informații pe care noi le transmitem”.

🎤 Urmărește un interviu cu Cristina Mogoș, Head of Tax Consultancy, Global Tax and Business Advisory, invitată la ediția „Tax & Finance Forum” organizată de BusinessMark pe 6-7 noiembrie 2024, la București.

Cristina Mogoș, Head of Tax Consultancy, Global Tax and Business Advisory, a fost invitată la ediția „Tax & Finance Forum” organizată de BusinessMark pe 6-7 ...

05/12/2024

Tulia Cășvean, Director Comunicare Corporativă și PR, Fragedo by Transavia. Well Made in Romania, la al doilea panel din cadrul 2024:

„Încercăm să nu vedem sustenabilitatea ca pe o corvoadă – am făcut pasul spre sustenabilitate de mult timp, traducându-l prin grijă. Cred că trebuie să lucrăm la mentalitate, pentru că așa nu vom mai fi doar reactivi, ci proactivi, orientați. Dacă vedem sustenabilitatea ca pe un cost, este clar că vom avea rezistență din toate părțile, inclusiv de la consumator, care va trebui să plătească mai mult. Pe de altă parte, sustenabilitatea are nevoie de bani, de companii profitabile. Profitabilitate înseamnă să ai resurse să poți investi. Întrebarea este cm faci acest profit? Pentru noi, sustenabilitatea nu este o noutate, pentru că ea a fost acolo, o susținem prin investiții constante. Noi ne-am uitat întotdeauna în interior – avem grijă la resurse, avem o politică zero pierderi. Până la urmă, cred că România are de lucrat la mentalitate; fiecare business trebuie să lucreze la propria mentalitate și să nu mai vadă două lucruri diferite.”

05/12/2024

Raul Pop, CoFondator, Vice-Președinte – Coalitia pentru Economie Circulara - CERC, Director Programe – ECOTECA - Colectia de Verde, la al doilea panel din cadrul 2024:

„Eu cred că, în ceea ce privește ESG, abia acum învățăm abecedarul. Suntem în faza în care redescoperim adevăruri vechi, cm ar fi grija, combaterea risipei, chiar dacă acum se numește «ESG», «sustenabilitate». Faptul că noi am plecat de la concepte academice, de la politică europeană, și am încercat să ne dăm seama ce înseamnă asta în limbajul de zi cu zi, ne-a întârziat puțin. Cred că lucrurile de care vorbim atunci când ne referim la sustenabilitate sunt de bun simț. La nivel de companie, ar trebui să însemne reduceri de costuri, că nu mai facem risipă și că ne conservăm sustenabilitatea business-ului pe 5-10 ani. Ar trebui să ne întoarcem la ideea de bun simț; eu aș încerca să sparg temerea că ESG este o chestiune complicată, impusă asupra noastră și că trebuie să ne reorganizăm. Poate este util să ne uităm peste procese și să vedem ce este acolo – cred că asta ne ajută pe toți.”

05/12/2024

Raluca Hăulică, Founder, Alura, la al doilea panel din cadrul 2024:

„Forma noastră de sustenabilitate este o combinație între a produce pe cerere și a educa publicul că merită așteptarea și să renunțăm la acest waste de stoc, care poluează mai mult decât toată industria aeriană la un loc. S-a ajuns să se ardă produse, pantofi, pentru că e mai ieftin să le arzi decât să le vinzi la discount. Avem ca scop să transmitem mesajul sustenabilității și am fost împinși să luăm măsuri logice. Nu trebuie să fie nimic forțat (...)
Cred că, a fi fondator de start-up, dacă vrei să îl duci la un anumit nivel, aceasta este definiția sustenabilității. Nu îți permiți să arunci. Avem zile dedicate pentru produsele cu o mică zgârietură – toate produsele noastre sunt handmade și avem evenimente dedicate offline pentru asta. Am mers și în zona de a responsabiliza clientul: am decis să avem taxe de retur, să avem informări în pagina de produs printr-un soft care menționează la fiecare produs returnat cât anume poluează returul. Sesizez că, pe măsură ce trece timpul, clientele noastre sunt receptive: preferă să aibă o împachetare simplă. În loc să cumpere 5 produse, preferă să se limiteze la ceva versatil. Noi avem produse din zona clasică pentru a încuraja purtarea produselor de la un sezon la altul.”

05/12/2024

Gabriela Barbu, Director de Sustenabilitate, Decathlon România, la al doilea panel din cadrul Positive Business 2024:

„În ultimii trei ani, vedem o accelerare în zona conformității sustenabile. Noi suntem într-o conformitate voluntară; de doi ani, avem 50% din bonusul de angajați este dacă ne atingem obiectivele sustenabile. Este o conformitate pe care o simțim cu toții, de la top management și până la angajați.

Eu am 15 ani de analiză și raportare contabilă în spate și am înțeles foarte bine nevoia businessului de a înțelege profitabilitatea și de a înțelege că nu pierde bani dacă implementează ceva sustenabil. Orice implementăm din punct de vedere sustenabil trebuie să aibă sens pentru business overall. Este important ca fiecare om din organizație să înțeleagă partea de sustenabilitate, de redesign, de reparații. Ceea ce înainte noi aruncam – produsele testate, murdare sau cu un mic defect, în momentul de față sunt vândute cu discount, iar asta este un succes. Multe fabrici cu care colaborăm aruncau produsele cu un mic defect, pe care nici nu îl vedeai. Acum aceste produse sunt preluate de la fabrică și vândute cu un discount. Businessul, sustenabilitatea și profitabilitatea trebuie să meargă mână în mână.”

05/12/2024

Alexandra Cernian, Cofondator, Recycllux; Expert în inovație digitală pentru Comisia Europeană, Conferențiar universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, Universitatea Națională de Stiință și Tehnologie, Politehnica București, la al doilea panel din cadrul Positive Business 2024:

„În ultimii ani, s-a simțit ca o situație de urgență și de planificare strategică din partea companiilor în ceea ce înseamnă implementările. Totodată, am observat o atenție spre tehnologie și cm ar putea fi ea implementată în raportarea ESG. Universitățile încearcă să se alinieze, să vadă unde poate converge tehnologia cu sustenabilitatea din perspectiva ESG. Vor fi alocate fonduri spre zona de cercetare și, clar, va fi o direcție spre care se vor uita universitățile tehnice și inginerești. Sper că studenții de acum vor fi deschiși spre acest domeniu, care va deschide o zonă nouă de locuri de muncă. Tehnologic vorbind, va fi loc de inovație.
Zona de tehnologie artificială are potențial să aibă un impact pozitiv, însă pentru a o pune eficient la treabă trebuie să știm ce vrem să obținem de la ea, să o antrenăm, să îi explicăm. Deci e clar că tehnologia are potențial să susțină direcția de sustenabilitate, dar tot de la oamenii care o creează pleacă secretul succesului. Trebuie să lucrăm în primul rând cu oamenii, ca ei să înțeleagă importanța acestui fenomen, importanța și impactul acțiunilor de zi cu zi. ”

05/12/2024

Dana Nae Popa, Owner & Managing Director, pastel la Positive Business 2024:

„Încercăm să aducem un impact în campanii și să ne convingem clienții să dea volumul mai tare binelui pentru proiectele pe care deja le fac. Anul acesta ne-am dat seama că e mai important ca niciodată că domeniul în care lucrăm; e important să comunicăm – am invitat în podcastul nostru oameni care să ne inspire prin impactul, prin binele pe care îl fac. Acum mai bine de 8-9 ani, în agenție am pornit un program intern numit «Nicio lună fără o faptă bună», iar noi, cei din agenție, ne implicam lună de lună în diverse cauze. După patru ani, ne-am dat seama că e loc să facem mai mult și mai bine și am pornit Asociația pastel, iar numele programului nostru a devenit o misiune a ONG-ului, Am făcut un studiu și 72% dintre respondenți au zis că ar vrea să facă bine lunar, prin intermediul organizațiilor.”

05/12/2024

SPECIAL GUEST @ POSITIVE BUSINESS: Marios Vlachogiannis, Antreprenor și inovator, Cofondator, Coffe-eco (Grecia):

”We are collecting 10 tons per months from coffee grounds and we are trying to produce cosmetics and bioplastic from this kind of waste. We are company that believes that sustainability has a great value on the economics. Consumers are increasingly looking for products that are eco-friendly, sustainable, and free from harmful chemicals. Consumers increasingly view favorably, companies that prioritize sustainability, eco-friendliness, and circular economy. Nearly 80% of Generation Z consumers choose sustainable cosmetics deriving from renewable qualities of upcycling raw materials. EU & Governments are increasingly placing regulatory pressure on companies to reduce their environmental impact and improve sustainability. Investment funds increasingly prefer companies with a strong sustainability profile.”

05/12/2024

Corina Radu, Sustainability Coach, Fondator, Solutions4Impact Consulting & Impact Market Romania, la Positive Business 2024:

„Mulți consideră că, în companiile în care lucrează, nu e nevoie să facă impact, ci au nevoie să facă profit, însă întotdeauna există o șansă de a crea un impact, oricât de mic: fie că e vorba de educație, de sprijinirea consumatorilor locali, a producătorilor locali, a comunității în care activați. Acest impact, împărțit în activități mici, noi le colectăm și le analizăm, facem un B Impact Assessment, îl completăm și trebuie să obținem un minim punctaj de 80 de puncte. Dacă suntem mulțumiți cu evaluarea, putem aplica pentru certificarea B-corp, care se reînnoiește la trei ani. Dacă nu suntem mulțumiți de evaluare, putem crea și implementa un plan în urma căruia să aplicăm ulterior la certificare. Sunt analizate mai multe zone: angajați, comunitate, mediu, clienți și guvernanță. De ce vor companiile să se certifice B Corp? În UK, de exemplu, tot mai multe companii tind să se certifice și să demonstreze acest impact. Majoritatea surselor de conștientizare vin din faptul că oamenii văd logo-ul B Corp pe produs. Generația nouă este foarte motivată de valori personale pozitive pe care dorește să le găsească în valorile companiilor respective. Consumatorii se simt influențați de acest brand și îl adoptă ca fiind pentru ei o siguranță că acel produs este certificat.”

05/12/2024

Alexandra Florea, Head of Sustainability, Medik8 (Marea Britanie), la Positive Business 2024:

“ESG can make or break a deal. Four out of five dealmakers globally indicate that ESG considerations are on their M&A agenda. 45 % of surveyed investors have encountered a significant deal implication as a result of a material ESG due diligence finding (with more than half of these experiencing a ‘deal stopper’). 55 % of survey respondents are willing to pay a premium of between 1-10% for assets with high ESG maturity. What are the key things the investors look at? They want to see strong EDI (Equity, Diversity, Inclusion), they want to see your policies and progress, they want good governance. Investors want to see policies, ESG methodologies. Purpose and profit are not mutually excluded; purpose drives profit, in terms of talent retention, new business and innovation. Employees, especially younger workers, are increasingly drawn to organizations with strong ESG values. Many international markets & companies with ESG obligations prioritise trade with SMEs that adhere to ESG standards. With a start-up mentality & agility, SMEs develop can sustainable products and services that cater to emerging market demands faster than incumbents.”

05/12/2024

Ionuț Ruscea, Sustainability Consultant, la primul panel din cadrul 2024:

„În acest moment, toată energia merge către raportare, însă asta înseamnă că nu este loc pentru soluții. În România, domeniul acesta, din perspectiva mea, trebuie să migreze încet și către inginerie. Chiar și dacă avem specialiști, pleacă și merg în companii care sunt dispuse să implementeze soluții sustenabile. Autoritățile au rol de legiferare și control. În companiile în care am lucrat, foarte puține proiecte care nu au fost obligatorii sau cerute de stat au trecut. Statul trebuie să dea direcția către viitor și să legifereze, iar companiile trebuie să controleze implementarea, să fie atente în relație cu statul. Compania trebuie să ofere statului expertiză, iar statul să fie capabil să o primească. Al treilea actor sunt ONG-urile, care trebuie să fie colaboratori în relație cu companiile și cu statul, să nu fie o relație de subordonare. Se întâmplă, în multe cazuri, ca ONG-urile să nu pună degetul pe rană ca să nu piardă anumite fonduri.”

05/12/2024

Dana Dobrescu, Manager Corporate and Government Affairs România, Mondelēz International, la primul panel din cadrul 2024:

„Noi nu avem o provocare de a face lucruri, ci mai degrabă este o provocare în a găsi specialiști pentru a raporta foarte multe lucruri. Știm, cu toții, că domeniul este încă la început. A doua provocare este spre extern, să le arătăm consumatorilor ce înseamnă un produs sustenabil și cm se traduce această sustenabilitate la raft.
Foarte multe companii au încetat să mai comunice de frica greenwashingului, dar tăcerea creează diverse interpretări din partea consumatorilor, iar prima este că acele companii care nu comunică nu fac, iar cele care comunică fac mai mult.

Consumatorii tineri fac alegeri aliniate cu valorile lor, iar valorile lor sunt aliniate cu ceea ce se întâmplă în lume, sunt orientate spre mediu. Vorbim despre climate anxiety, iar ei aleg produse sustenabile. Jumătate dintre ei vor să vadă imediat la raft această comunicare, iar dacă nu au informațiile, nu ne cumpără produsele. Este o oportunitate de 6% pe care brandurile o ratează dacă nu comunică despre sustenabilitate. Până în 2030, ei îi vor depăși ca putere de cumpărare pe millennials și de acolo va veni baza de consumatori de produse sustenabile. Nu putem comunica arid și rigid, trebuie să venim cu o poveste frumoasă pentru consumatori.”

05/12/2024

Teodora Mărăcineanu, Marketing Director, Electrolux Romania, la primul panel din cadrul 2024:

„Ne bazăm foarte mult pe know-how-ul care vine la nivel de grup, însă de-a lungul anilor, în Electrolux, sustenabilitatea a evoluat - vorbim aici de la modul în care ne desfășurăm acțiunile, cm implementăm și producem produsele, cm comunicăm. Toată zona de sustenabilitate este parte din KPIs noștri – e parte și din cm suntem evaluați individual. Încercăm să walk the talk (...) E nevoie să comunicăm, iar noi continuăm comunicarea de mai mulți ani. Consumatorii sunt interesați de energy saving, așa că noi comunicăm în mai multe direcții. Pe partea de mașini de spălat, comunicăm cu ei despre cm să prelungească durata de viață a hainelor. Pentru produsele din bucătărie, avem propuneri pentru a combate risipa alimentară. Încercăm să venim cu mesaje pe toate palierele noastre. Avem și o gamă care reunește produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic; totul trebuie să fie transparent, susținut de date, astfel că avem un tool prin care consumatorii pot vedea ce economii ar face folosind acele produse.”

05/12/2024

Corina Blănaru, Partener, PKF Finconta ESG, la primul panel din cadrul 2024:

„Termenul de ESG a început să fie asimilat cu sustenabilitate, cu durabilitate. Directiva europeană a fost transpus în legislația română, iar termenul folosit este «durabilitate». Conceptul în sine rămâne, se dezvoltă foarte mult, se rafinează mult. A apărut o directivă, avem 12 standarde, avem transpunere în legislația națională, avem obligații. S-au întâmplat foarte multe, pentru că înainte aveam niște cadre de raportare voluntare. Este foarte greu să te gândești la sustenabilitate când ai provocări cu care te confrunți. Companiile din Europa au cel mai mic grad de conformare comparativ cu cele din SUA, care au un standard al lor. SUA sunt cel mai mare generator de obligații verzi – companiile se conformează voluntar, tocmai pentru a accesa fonduri. Nu putem discuta despre sustenabilitate fără să discutăm despre profit. Foarte multe companii doresc să fie sustenabile, dar se lovesc de numeroase bariere. A demonstrat sustenabilitatea că degeaba am un raport wow, degeaba fac intern multe lucruri, dacă această comunicare nu ajunge la părțile implicate. Comunicarea este un punct cheie (...)
Rolul autorităților este vital în modul în care se pot transpune și implementa măsuri, astfel încât partea de sustenabilitate să fie cât mai eficientă, profitabilă și benefică pentru toată lumea. Sunt foarte importante instrumentele prin care dovedim sustenabilitatea. Ideea sustenabilității este ca tu să îți demonstrezi impactul benefic asupra comunității în care îți desfășori activitatea. E important să ai impact pozitiv acolo unde ești prezent. Pentru implementare, e foarte important să găsești și sprijin din partea autorității, să ai un dialog cu comunitatea, dar să ai și un cadru interdisciplinar în cadrul companiei – informația să circule pe toate palierele.”

05/12/2024

Constantin Bratu, Director General, Berarii României, la primul panel din cadrul Positive Business 2024:

„Reprezint o industrie în care concurența este foarte mare. În acest mediu concurențial s-a investit foarte mult. Acum 20 de ani am avut viziunea să creăm un cod de autoreglementare în ceea ce privește promovarea unui consum responsabil de bere. Totodată, veți vedea în fabricile de bere, de foarte mult timp, stații de epurare, stații de purificare a apei... Am fost surprins să văd, recent, că fabricile de bere au evoluat și mai mult; au investit foarte mult și în măsuri pentru asigurarea siguranței la locul de muncă. Au o concentrare foarte mare în ceea ce privește partea de resurse, avem consumatori pe care îi tratăm cu respect și avem partea de conformare. Suntem printre singurele industrii cu zero evaziune fiscală.

Indiferent ce ar face o companie, o industrie, nu poate face acest lucru decât fiind într-un fel de mariaj cu consumatorul. Din păcate, unde este bariera dintre comunicarea pe care o faci cu consumatorul și riscul de a ajunge la greenwashing? În industria berii, consumatorii sunt privilegiați. Încă pot alege o bere într-un ambalaj reutilizabil, iar cam 10% din berea vândută în România este în ambalaj reutilizabil. Avem un ambalaj prietenos cu mediul: berea la draft. Butoaiele au un ciclu de utilizarea foarte mare. Avem și ambalaje de unică folosință – sticlă, doză, PET. În octombrie, 84% din ambalajele puse pe piață au fost reciclate prin sistemul de garanție-returnare.”

05/12/2024

Gabriel Staicu, Specialist CSR, EVRYO, la Positive Business 2024:

„Ne-am asumat ca până în 2040 să ajungem la NET zero. Noi avem un program – Ucenic Electrician, prin care avem parteneriate cu șapte licee, câte unul în fiecare județ în care suntem prezenți. Începând cu anul 2021, am demarat proiectul Ucenic Electrician la Feminin, pentru că nu există neapărat o tendință a de a activa în acest domeniu – ne bucurăm să aducem alături de noi elevi și eleve, astfel încât să ne devină colegi, peste trei ani, când termină liceul, sau peste mai mulți ani, după ce finalizează studiile. După absolvirea liceului, elevii pot intra într-un program de internship de 6 luni, în care elevii merg și văd zilnic cm stau lucrurile într-o stație electrică și care sunt principalele activități pe care trebuie să le desfășoare. 93 de interni au parcurs cele 6 luni, iar 44 sunt colegii noștri.”