Corina Horhotă - solist vocal

28/10/2024

Așa ne distrăm când ne întâlnim!
Vă aștept cu nerăbdare la REVELION ESCAPE BUCIUM!

09/10/2024

Liberă pentru colaborări pentru anul 2025.
Abordez diferite genuri muzicale.
Experiență în organizarea petrecerilor.

17/08/2024

Hangul

16/08/2024

Pentru voi, toți cei care îmi sunteți aproape și mă susțineți! 🤗❤️

16/08/2024

16/08/2024

La Sărbătoarea comunei Focuri

02/06/2024

Aseară, am avut plăcerea și surpriza unei colaborări foarte frumoase la petrecerea pentru Nicolas-Sabin.

27/05/2024

Cine știe care ar fi fost drumul meu în viață dacă nu ar fi avut loc cutremurul din '77?
În acea seară fatidică, în care viețile multor oameni s-au schimbat, soarta mea a fost decisă pentru totdeauna.
Când a început nenorocirea, tocmai ieșisem din baie. În vuietul acela îngrozitor, mama m-a luat în brațe și a ieșit în fața blocului, urmată de tata, care-i înșfăcase pe sora și fratele meu.
Îmbrăcată doar în pijamale, cu părul ud, în frigul de afară, am răcit foarte tare.
Câteva zile mai târziu, mama și-a dat seama că ceva nu este în regulă cu mine atunci când sonorul televizorului era la maxim și EU NU ÎL AUZEAM.
A doua zi m-a dus la medic.
Verdictul a fost clar : Otită.
Ceea ce nu am știut atunci a fost faptul că era prea târziu pentru mine să mă mai vindec.
Astfel, când am început clasa I eram deja pacienta cea mai cunoscută a clinicii ORL a Spitalului CFR.
Nu cred că am apucat vreodată să-i mulțumesc învățătoarei mele, doamnei Carmen Chetran, pentru că nu m-a abandonat niciodată.
Nu am uitat cm venea aproape zilnic la spital să îmi predea lecțiile pentru a nu pierde nimic.
Până pe 18 mai 1981 am stat internată aproape permanent la Spitalul CFR. Mă cunoșteau toți angajații spitalului și mă simțeam ca acasă acolo.
Când a trebuit să mă operez, nu am știut că, în acea zi, îmi voi pierde pentru totdeauna auzul urechii stângi. Nu era ca și cm aș fi putut alege altceva...😒
Dar...am ieșit cu bine și din asta!
Am trecut în clasa a cincea și am revenit din nou la școală.
Primul lucru pe care l-am făcut??? M-am înscris la cor!
Aveam nevoie să mă reeduc. Să aud sunete mai multe ca să mă pot auzi.
Am cântat vocea a treia timp de patru ani.
Acolo, în cor, am reușit să îmi recapăt finețea auzului muzical și tot acolo am fost " acceptată", deși aveam vocea foarte groasă.
Spre marea mea rușine, nu-mi amintesc numele doamnei profesor de muzică.
Dar o port în suflet și știu că și ea a contribuit mult la recuperarea mea muzicală.
Îmi amintesc cu drag toate repetițiile corului și bucuria pe care o simțeam când puteam să aud muzică și mai ales când am început să recuperez auzul muzical, educând urechea dreaptă să preia și cel mai fin ton.
Iată, mei dragi, că acum știți secretul meu:
Eu aud doar cu urechea dreaptă! 🙂
Asta nu m-a împiedicat să îmi urmez pasiunea!
Nu am putut să urmez un liceu muzical, un Conservator!
Dar, v-am cântat cu bucurie și drag la petreceri!
Pentru că iubesc muzica și sentimentul pe care îl trăiesc atunci când cânt!
Va urma...

27/05/2024

Bună seara, !
După multe luni de tăcere, revin cu forțe proaspete, la îndemnul unei cititoare a postărilor mele. Nu știam cât de mult vă plac povestioarele mele... de aceea, nu am mai scris în ultimul timp.
În seara asta voi începe un alt capitol. Acesta se va numi ... Memorii..😁
Se întâmpla, în anul 1975, înainte de 8 martie... Educatoarea mea era o femeie remarcabilă: doamna Zota.
Ne-a dat fiecăruia câte o poezie de învățat pentru a o recita mamelor noastre.
Dar, a dorit să le cântăm acestora și câteva cântecele.
Aveam doar 4 ani pe atunci...
Toți copiii aveau voci cristaline și păreau un cor de îngerași. Doamna Zota auzea, însă, o voce distinctă, gravă, care se distingea în cor. Ne-a pus să cântăm pe rând.
Nu i-a trebuit mult să mă identifice din toată grupa mică de la grădiniță.
M-a scos în față și mi-a cerut să interpretez melodia.
Când m-a auzit, m-a scos din cor și m-a învățat o piesă solo: Are mama trei copii( cu referire la faptul că eram sora cea mare din cei trei copii ai părinților mei).
Înțeleaptă femeie! Înțeleaptă decizie!
Dintr-o lovitură, a rezolvat și "bruiajul" corului și m-a ajutat să ies din anonimat.
Atunci, pe 8 martie 1975, a avut loc debutul meu.
În fața părinților din grupa mică, am ieșit îmbrăcată în costum național stilizat, am emoționat-o pe mama și întreaga asistență, care a aplaudat cu frenezie prima mea prestație ca solistă!
Acea senzație o trăiesc de fiecare dată când vă cânt vouă, tuturor celor care mă solicitați.
Aduc astăzi un omagiu doamnei Zota, cea care mi-a descoperit vocea și care m-a încurajat să cânt așa cm o fac de ani de zile: nativ....dar cu multă dragoste pentru cei care mă ascultă!
Va urma....

05/05/2024

Something....

Watch, follow, and discover more trending content.

09/03/2024

Mulțumesc tuturor invitaților care au ales să petreacă ziua de 8 Martie alături de noi!
Ați fost un public minunat! 🤗